Uitați, eu am un inel. Poate că pot să-l vând și să cumpăr niște pâine.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:45:45 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar abia se crăpa de ziuă, când a plecat. Și, la ora aia, nu prea ai de unde să cumperi lapte.
- Sunt sigură că trebuie să se-ntoarcă dintr-o clipă-ntr-alta.
- Dar, când o veni cu laptele, să țineți minte: eu răspund de el.
- Pentru noi, apă, toți, apă. Inclusiv dumneata, domnule.
- Laptele e numai pentru mamă.
- Lasă, că are mama grijă de el ca și până acum.
- Noi n-avem sticle sau rețete, n-avem... mama are de toate.
- Uitați, eu am un inel. Poate că pot să-l vând și să cumpăr niște pâine.
- Și pare veritabil, nu-i așa?
- Foarte veritabil. Și chiar este veritabil. Dar n-are valoare-n bani.
- În orice caz, în cană e apă. Și apă putem bea fiecare.
- Iar când mama și tatăl își mai revin puțin, cine știe? poate că tatăl are bani...
- Tatăl are urs, n-are bani. Dacă avea bani, crezi c-ar fi venit la ușa asta, pe furtună?
[...]