Zace o lună, acolo, în pat, legată de viață doar printr-un fir, și-n noaptea asta, când trebuie să-mi ocrotesc familia, devine Ioana D'Arc. O Ioana D'Arc îmbătrânită.
Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Oamenii cavernelor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:34:18 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Hora, asta este mama și tata violenței.
- Oamenii se strâng la un loc din dragoste.
- Nici gând! Din teamă... teama de alții, pe care nu-i cunoaștem.
- Dacă nu poți gândi, omule, încearcă, măcar, să-ți aduci aminte.
- Ți-e frig, ți-e frică, nu există pericol, ești bătrân.
- Zace o lună, acolo, în pat, legată de viață doar printr-un fir, și-n noaptea asta, când trebuie să-mi ocrotesc familia, devine Ioana D'Arc. O Ioana D'Arc îmbătrânită.
- Să ocrotești? Nu există ocrotire.
- Nici boală, nici moarte, nici pericol, nici apărare, nici ocrotire.
- Și cu asta suntem toți de acord.
- Ne simțim cu toții ciudat, de parcă s-ar petrece ceva peste tot, în același timp.
[...]