- Am visat că plouă.
- Da?
- Și încă ce ploaie!
- Adevărat, Lizzie?
- Potop, nu alta. Din cer se lăsau perdele de ploaie. Tunete, fulgere, umpleau toată valea, de parcă un copil ar fi bătut într-o tobă uriașă.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Omul care aduce ploaie de de N. Richard Nash.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:07:30.779 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Dacă-i vorba pe așa, de ce nu-i spuneți voi? Sunteți frați.
- Pentru că ar putea să creadă că vrem să ne descotorosim de ea.
- La fel și dacă-i vorbesc eu.
- Păi atunci la ce să ne mai batem gura degeaba? Nu-i spunem nimic și gata.
- Neața!
- Ha, ha, ha! Neața, -Noah! Jimmy, tată!
- Ah! Doamne, ce bine e să fii iar acasă!
- Asta spuneau și băieții adineauri. Ce bine că s-a întors Lizzie.
- Da' de unde, nu-i pic de nor.
- Am visat că plouă. -Da? -Și încă ce ploaie! -Adevărat, Lizzie? -Potop, nu alta. Din cer se lăsau perdele de ploaie. Tunete, fulgere, umpleau toată valea, de parcă un copil ar fi bătut într-o tobă uriașă.
- Mă uitam și râdeam și chiuiam. Era minunat.
- Visu-i vis și seceta-i secetă, Lizzie.
- Cred că... că ți-a priit. Aici te uscaseși toată de căldură. Ei, cum a fost, Lizzie?
- Spune-ne, ce face unchiul Ned, mătușa Ivy.
- Mari.
[...]