Așa că păcat să mai umblăm cu scrisori anonime pe socoteala bietului băiat și cu tot felul de intrigi și scornituri.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:35.371 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Scrie, mamă, scrie. Știu eu ce fac.
- Nepoata Turusinei are o zestre de două sute de mii de ruble.
- E de familie înaltă, are relații și pretenții. Nu e de nasul tău.
- Mătuși-sa umblă s-o dea după vreun prinț sau general.
- De altfel, nici lui Curceaev n-o să i-o dea, un biet ofițeraș de huzar.
- Așa că păcat să mai umblăm cu scrisori anonime pe socoteala bietului băiat și cu tot felul de intrigi și scornituri.
- S-ar spune, mamă, că ți-e mai milă de el decât de mine.
- Și apoi, lui ce-i trebuie bani? Huzarul ăsta oricum tot i-ar pierde la joc de cărți.
- Ascultă-mă pe mine, mamă, și fă cum îți spun eu.
- Bine, dar, cel puțin ai vreo speranță? Ți-ai făcut un plan?
- Mă mai întrebi? Sigur că da.
- Dumneata, mamă, mă cunoști bine. Sunt deștept, rău la suflet și invidios. Bucată leită cu dumneata.
[...]
