Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:34:29.034 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Vedeai foarte bine că mă prefăceam, dar îți plăcea, pentru că îți ofeream prilejul să mă înveți verzi și uscate.
- Eu sunt cu mult mai inteligent ca dumneata și o știi foarte bine, dar când făceam pe prostul și-ți ceream tot felul de sfaturi, nu mai puteai de bucurie și erai gata să juri că sunt omul cel mai cinstit din lume.
- Ce să mai discutăm? Noi suntem noi și n-avem nevoie de tine.
- Rămâne de văzut. Deocamdată să trecem mai departe.
- Pe dumneata, Sofia Ignatievna, recunosc că te-am înșelat, dar nu mă simt vinovat față de dumneata, ci numai față de nepoata dumitale, de Maria Ivanovna. De dumneata nu-mi pare rău.
- Ai cules de pe stradă o cerșetoare bețivă și ai fost în stare, luându-te după cuvântul ei, să-i alegi un soț nepoatei dumitale.
- Ce fel de oameni cunoaște Manefa?
- Pe cine ți-ar fi putut ea recomanda? Firește, pe cel care i-ar fi dat un bacșiș mai mare.
- Și-ar trebui să fii mulțumită că s-a nimerit să fiu eu, pentru că Manefa ți-ar fi putut mărita nepoata cu vreun pușcăriaș.
- Eu atâta știu, că nu mai este dreptate pe Pământ. S-a mâniat Dumnezeu pe noi.
- Mai lasă-l pe Dumnezeu în pace.
- Cine a mai rămas? Dumneata, Ivan Ivanovici.
- Eu nu zic nimic. Ești omul cel mai adorabil din lume. Dă-mi voie să-ți strâng mâna. Așa.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu