- Sunt prost. Asta e.
- Prost?
- Da.
- Ciudat. Cum așa, prost?
- Foarte simplu. N-am destulă minte. Ce găsiți ciudat? Ce să-i faci? Se întâmplă, nu?
- Da. Hă-hă.
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:10:30.286 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Vezi? Acum te-ai înfundat în datorii și nu poți s-o mai ții. Vezi dacă n-ai fost chibzuit?
- Acum dintr-o casă, oricum, ca lumea, ai să ajungi să locuiești într-o odăiță. Păi crezi că-i bine?
- Nu.
- O dau pe aceasta ca să mă mut într-o casă mai mare.
- Cum, mai mare? Cum, nu te ține cureaua să locuiești în asta și mai vrei să-ți iei alta și mai mare?
- Dar ce socoteală ți-ai făcut?
- Nicio socoteală. Așa, din prostie.
- Da.
- Sunt prost. Asta e. -Prost? -Da. -Ciudat. Cum așa, prost? -Foarte simplu. N-am destulă minte. Ce găsiți ciudat? Ce să-i faci? Se întâmplă, nu? -Da. Hă-hă.
- Oricum, e interesant... Un om care spune despre el însuși că e prost.
- Credeți că ar fi mai bine să aștept să mi-o spună alții? Nu-i totuna? Că tot nu pot să v-ascund.
- Da, așa e. Păcatul ăsta e cam greu de ascuns.
- Vă mulțumesc din suflet pentru compătimirea ce mi-o arătați.
- Și de învățat, n-are cine să te învețe?
- Eu n-am avut norocul să întâlnesc niciunul. Și aș avea atâta nevoie.
[...]