Așa am făcut! Am început s-ascult când de curaj, când de prudență, când de... amândoi odată!
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Originea și evoluția spectatorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:59:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Păi dacă-l faci așa, d'Artagnan-ul dumitale nu apucă nici actul 2... Da!
- Curaj-curaj, dar cu... o anumită... prudență!...
- L-am ascultat, și după un timp, iar m-am dus la el. Iar am dat o probă.
- Mă urmărește el cu atenție, și, la urmă, zice:
- Dragă! Acum îl faci prea prudent! Ăsta nu mai e mușchetar! Ăsta parcă e... de la protecția muncii!
- Așa am făcut! Am început s-ascult când de curaj, când de prudență, când de... amândoi odată!
- Când să m-arunc, auzeam glasul prudenței: Un moment! Unde te-arunci?...
- Fii cuminte! Parcă poți să știi unde-și țin adversarii... pânzele albe?
- Pe urmă, mai e și vorba aia, din-bătrâni: Pân-la pânzele albe, te mănâncă... alea colorate!...
- Curajul îmi spunea: Ascultă-mă pe mine, că am farmec!...
- Prudența... mă trăgea-n-napoi: Ba pe mine-ascultă-mă... că sunt femeie serioasă... mamă de copil...
[...]