Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Originea și evoluția spectatorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:07:38 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Spectatorul... cel care, nevrând să scape nicio piesă, recurge la cel mai ingenios schimb în natură:
- Dau 3 zboruri deasupra unui cuib de cuci și 2 pețitoare pentru 2 Karamazovi, 2 preșuri și o artă a conversației!
- Care mai dă, care mai ia?
- Spectatorul... cel care, mai ales când e spectatoare, mai ales când e... tele-spectatoare, se preocupă cu atâta atenție de solistă, că, după un micro-recital, poate să spună cu precizie ce model de rochie purta...
- Dacă o îngrășa sau o slăbea, și cu câte kilograme anume?
- Dacă era cu pliuri, și câte? Ce lățime avea gulerul? și dacă o avantaja sau nu.
- Ce înălțime aveau tocurile? Dacă o înălțau sau o scădeau, și cu câți centimetri?
- Cât despre cum a cântat... Ei, na, parcă de asta am avut eu timp?
- Spectatorul... cel care îi regăsește și îi recunoaște pe toți cei din jur, în piesele care satirizează propriile lor păcate!
- Spectatorul... cel care vine la teatru la timp, ca și cel care vine cu un sfert de oră după ridicarea cortinei, și, când eroina strigă de pe scenă: Ah! Iubitule! Ce greu vei ajunge până la locul acela!
- El răspunde din sală: Foarte greu! că am locul 18, și până acolo trebuie să ridic în picioare tot rândul!
- Și totuși... Spectatorul! Veșnicul! Neobositul! Pasionatul spectator, cel care până acum a urmărit el atâtea subiecte, și care iată, devine el, astăzi, subiect.
- Să-l auzim cum răspunde el acum la întrebarea: Cine ești tu, spectatorule?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu