Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Originea și evoluția spectatorului.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:22:20 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar mă întreb, la rândul lui ce-ar spune, De m-ar chema cândva în ajutor? Iar eu, ecou al propriilor strune, M-aș depărta, precum un spectator?
- Nu-mi place să conchid cu o morală, Dar scena vieții prea e-a tuturor! Desfășurarea prea e generală, Ca să mai fii... un simplu spectator!
- Privește lumea!
- Auzi, dragă, ce-a putut s-o întrebe profesoara de istorie pe fetița mea: În ce an a abdicat Napoleon? Și fetița ce-a răspuns? Că eu am învățat-o să nu se amestece în treburile personale ale altora! Hm!
- Aa! Ce e cu tine, Mișule? Ia uite câte bagaje ai cărat cu tine la munte! Două rucsacuri, două geamantane, trei genți, Da, mă... Nu-ți dai seama că te dai în spectacol?
- Noi, când mergem în vilegiatură, luăm de-acasă numai strictul necesar!
- Păi și nevastă-mea face la fel: LASĂ acasă numai strictul necesar!
- Mămico! Tânărul cu care am fost aseară la teatru e sigur că io pot să fiu o gospodină desăvârșită!
- Mm! Mama... nu vrei să-l invităm la o masă pregătită de mine?
- Nu-nu-nu-nu, fata mea! Lasă-l să creadă-n continuare tot așa!
- Ei, spectatori... și... spectatori... Printre ei, nu se poate să nu întâlnim și pe unul care...
- Pe cinstea mea... că nu pricep! Nu pricep cum de admiră toată lumea unele piese și nimeni nu se obosește să le caute părțile slabe... hibele!
- La mine treaba asta nu merge.
- Și cât o fi piesa de celebră, eu o cântăresc, o judec, caut bine, și nu se poate să nu-i găsesc unele defecte.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu