De-am putea cel puțin ploua înapoi măcar potopul, să-l aruncăm în sus în patruzeci de zile și un miliard de nopți, pedepsindu-te pentru păcatele tale!
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Paracliserul (1990).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:41:28 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Deci, mortul tace și ceasul face deodată bang! și se dovedește a fi clopot,
- Și lacrima mortului se sparge...
- Şi microbii se înfig și mai adânc în sfinții care încearcă să se adapteze la situație.
- Şi tencuiala începe să se macine...
- Şi eu, ce trebuie să fac EU la toate acestea? Moartea mea e-n legătură cu mine.
- De-am putea cel puțin ploua înapoi măcar potopul, să-l aruncăm în sus în patruzeci de zile și un miliard de nopți, pedepsindu-te pentru păcatele tale!
- Sau să-l ningem și să zburăm călare pe câte-un fulg spre stelele lacome de ninsoare!
- Na. Scări. Ce-i cu lemnăria asta?
- Aha, da. Să-mi aduc scule... și să le dau jos.
- Dar cum mai pâlpâie luminarea asta! O, de-aș mai avea puțină ceară!
[...]
