Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Paracliserul (1990).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:41:04 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Iar mortului i se pun întrebări: De ce te-ai născut? De ce-ai trăit? De ce-ai murit? Simplu ca bună ziua, răspunde, mortule, mai iute, ai un minut pentru fiecare întrebare.
- Şi mortul tace și s-a retras tot în lacrima din colțul ochiului stâng, uitată acolo de alaltăieri.
- Deci, mortul tace și ceasul face deodată bang! și se dovedește a fi clopot,
- Și lacrima mortului se sparge...
- Şi microbii se înfig și mai adânc în sfinții care încearcă să se adapteze la situație.
- Şi tencuiala începe să se macine...
- Şi eu, ce trebuie să fac EU la toate acestea? Moartea mea e-n legătură cu mine.
- Doamne, ce trebuie să facem noi, ceilalți? Cei mulți, dar ceilalți! După ce tu le-ai făcut pe toate singur, ce ne-a mai rămas și nouă, celor de pe fundul lucrurilor făcute?
- De-am putea cel puțin ploua înapoi măcar potopul, să-l aruncăm în sus în patruzeci de zile și un miliard de nopți, pedepsindu-te pentru păcatele tale!
- Sau să-l ningem și să zburăm călare pe câte-un fulg spre stelele lacome de ninsoare!
- Şi să te troienim, în hibernare, ca înainte de facere, și să-ți dăm prin gând ca niște avalanșe prin vis.
- Şi să ne gândești pe fiecare în parte de la început. Şi să te răzgândești de la început. Şi să nici nu ne mai faci! Şi să ne lași în pace! Să ne lași în pace! Să ne lași dracului în pace, Doamne!
- Na. Scări. Ce-i cu lemnăria asta?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu