Oamenii ăștia, care nu înțeleg mare lucru, care se roagă din obișnuință, preocupați doar ca Dumnezeu să-i răsplătească în mărunta lor viață, avere, slujbe, iubiri păcătoase...

[ 1 ]

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Părintele Serghei.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:35:12 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul citatului

[...]

- Am văzut că ai un suflet ales, cinstit, ești un om cult, cu pregătire deasupra celorlalți călugări, dar și un om mândru...

- Prea mândru, sfinția ta, prea ambițios...

- Îți știu lupta cu tine însuți, ai reușit să devii mai sobru, mai curat în gânduri, mai stăpânit, mai umil.

- M-am supus la toate canoanele, am făcut ce mi s-a poruncit, veghe, cântat în cor, postit, rugăciuni, deși toate astea mi se par forme goale, lipsite de miez.

- Uneori, am aflat în aceste umilințe, bucuria ascultării, dar nu mi-am găsit alinarea și liniștea sufletească.

- Fiule, după cum hrana materială e necesară, ca să susțină viața trupului, rugăciunea e necesară ca să susțină viața sufletului.

- Nu-i de ajuns, sfinția ta. Simt în mine setea de-a înrâuri fericirea și folosul oamenilor, al oamenilor ăstora săraci, chinuiți, care umplu biserica.

- Oamenii ăștia, care nu înțeleg mare lucru, care se roagă din obișnuință, preocupați doar ca Dumnezeu să-i răsplătească în mărunta lor viață, avere, slujbe, iubiri păcătoase...

- Dacă noi, călugării, nu ne ridicăm la o înălțime spirituală care să le fie pildă, îndemn, nici noi nu suntem mai buni decât ei.

- Ești sever cu noi, cu tine... dar asta nu e rău, e începutul purificării.

- Purificare? Preasfinte, uneori mă chinuie ispitele de tot felul.

- Dragostea femeii?

- Nu, dragostea am îngropat-o de mult, sub altarul dezamăgirii.

- Mă chinuie, însă, neîmplinirile trupului, deși în sufletul meu știu că nu se cuvine să ridici patima trupească la rangul de țel al năzuințelor umane. Dar simt ca o sete în mine, o chemare.

- Doar taina căsniciei care zămislește prunci, aceea-i iubire binecuvântată de Dumnezeu.

[...]

Cele mai bune replici din film

Și zis-a Ioan: Învățătorule, noi am văzut pe un om scoțând draci în numele tău și l-am oprit, pentru că nu venea după noi.

Așa e, fiica mea. Trupul meu te-a dorit. Dar eu am fost mai tare ca diavolul.

Ca și cum prin renunțare mi-aș putea pregăti dincolo un cer ceva mai bun decât pe pământ. Dar dacă acolo, în cer, e un gol? Dacă nu e nimic?

Am înțeles că nu pot aspira la atingerea idealului moral decât renunțând la ambițiile lumești, trăind simplu, căutându-l pe Dumnezeu în mine și în ceilalți.

Ascultă-mă, om necăjit. Nu ai cu ce să-ți hrănești copiii, îți bați nevasta, de ce te răzbuni pe nevinovați pentru relele lumii care te-nconjoară? Știi carte? -Nu. -Ăsta-i primul pas.

Citat aleatoriu

Oamenii ăștia, care nu înțeleg mare lucru, care se roagă din obișnuință, preocupați doar ca Dumnezeu să-i răsplătească în mărunta lor viață, avere, slujbe, iubiri păcătoase...

Contextul citatului

Cele mai bune replici din film

Ultimele citate adaugate

Chestionar