Și, pe urmă, ei țin cu-adevărat la casa lor bătrânească.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Pe viață și pe moarte (1957).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:55:13 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Bineînțeles că ea poate să scornească tot felul de lucruri...
- Tată, n-ai putea să pui capăt acestei dușmănii?
- Ai spus c-o faci pentru mine.
- Eu n-am niciun zor să-ntrețin relații cu ei...
- Și, pe urmă, ei țin cu-adevărat la casa lor bătrânească.
- Cât despre fata lor, mie mi-e foarte simpatică.
- Crezi că trebuie neapărat să clădești acolo unde nu vor ei?
- N-ai putea să curmi neînțelegerea asta, te rog?
- S-o curm? Acum, după ce am cumpărat locul? Nu... Nu se poate.
- Le-am oferit o posibilitate, dar n-au vrut s-o accepte.
- Ei, lasă, că am să le-arăt eu de ce lucruri e-n stare un om ca mine, când și-a pus în minte ceva.
[...]
