Nu... Dar în vreme ce Flancu se străduia să mă prostească cu argumente, mi-a venit în minte îngerul... iubirea mea fără speranță...
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Plicul (1955).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:32:48 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Nu crezi că încercarea e îndrăzneață?
- E mai mult decât îndrăzneață... Dar ce-are a face?
- Azi-dimineață a venit Flancu să-mi ceară vagoane pentru lemnele primăriei. Știam afacerea...
- Vagoanele însă sunt în mâna mea. Pot să le dau imediat și pot să le dau la rând, adică niciodată...
- Și d-ta vrei să le dai la rând?
- Nu... Dar în vreme ce Flancu se străduia să mă prostească cu argumente, mi-a venit în minte îngerul... iubirea mea fără speranță...
- Și astfel, în clipa când Flancu credea că m-a prostit, m-am cutremurat...
- Am zvârlit cât colo timiditatea și-am răspuns: 'Nu pot, nene Nicule, fiindcă nu-i cu precădere!'
- Ca să mă pedepsești pe mine!
[...]