Uite carnetul de sindicat. Ce mai vreți?
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Ploșnița (1955).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:01:38.186 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Mă rog, eu ca persoană mă pot legitima în orice moment. Am documente.
- Dar cine m-a băgat în lădoiul ăsta? Ia să ieșim noi de aici.
- Poftim! Am asupra mea... 17 ruble și 60 de copeici. La percepție am plătit.
- Dovadă că nu sunt analfabet, poftim!
- Dar asta ce o mai fi? Hiii! Certificatul de la oficiul stării civile!
- Uite carnetul de sindicat. Ce mai vreți?
- Dar ce scrie pe calendarul ăla? 12 mai 1979!?
- Ah! Va să zică n-am plătit sindicatul de 50 de ani?
- Dovezi... o să mi se ceară dovezi unde am fost atâta vreme asta! Doamne, și pe urmă nevasta!
- Ia lăsați-mă! La revedere! La revedere! La revedere! Salutare! Noroc!
- Se cheamă că ne da mâna. În antichitate se practica foarte mult acest obicei anti-sanitar.
- Am vrut, am vrut să plec, dar... dar unde? Nu mai recunosc nimic! Unde m-ați adus? Cine sunteți voi?
[...]