Și era una la părinți și mândră-n toate cele, cum e Fecioara între sfinți și luna între stele.
Fragment audio de 16 secunde de pe discul vinil Luceafărul de Mihai Eminescu.
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:00:58 in inregistrarea audio.
Contextul citatului
[...]
- Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare, care vine, vine, vine, calcă totul în picioare
- Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi, printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi
- Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri, și gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri
- Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată - peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.
- Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână, iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.
- A fost odată ca-n povești, a fost ca niciodată, din rude mari împărătești, o prea frumoasă fată.
- Și era una la părinți și mândră-n toate cele, cum e Fecioara între sfinți și luna între stele.
- Din umbra falnicelor bolți ea pasul și-l îndreaptă lângă fereastră, unde-n colț luceafărul așteaptă.
- Privea în zare cum pe mări răsare și străluce, pe mișcătoarele cărări corăbii negre duce.
- Îl vede azi, îl vede mâni, astfel dorința-i gata. El iar, privind de săptămâni, îi cade dragă fata.
- Cum ea pe coate-și răzima visând ale ei tâmple de dorul lui și inima și sufletu-i se împle.
- Și cât de viu s-aprinde el în orișicare sară, spre umbra negrului castel când ea o să-i apară.
- Și pas cu pas pe urma ei alunecă-n odaie, țesând cu recile-i scântei o mreajă de văpaie.
[...]