Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt, cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.
Fragment audio de 15 secunde de pe discul vinil Scrisoarea III de Mihai Eminescu.
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:05:19 in inregistrarea audio.
Contextul citatului
[...]
- Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?
- Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti, nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.
- După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe, ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe
- Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, de-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod
- Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă
- Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt, cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.
- Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?
- Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
- Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier, a credinţei biruinţă căta orice cavaler.
- Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
- N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!
[...]