Nu trebuia să-mi scrii mie vorbe cu iconomie, că fiecare cap n-are c-al dumitale de mare, să judece cele scrise, că sunt după cum zici zise, ci pe şleau le înţelege, fără să le mai deslege.
Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Povestea vorbii - Anton Pann (1974).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:25:32 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Domnule, azi scrie ca să bem pe datorie, fiindcă ieri fuse anul de când trântii colea banul,
- De-ţi plătii cum se cuvine și te-ai mulţămit de mine.
- Domnule, cam paremi-se, n-ai înţeles cele scrise
- Ia mai citeşte o dată și vezi, zice ş-azi cu plată și iar ca ieri mai la vale că mâine fără parale?
- Jupâne, zic, cum ți-o fi vrerea, și orcum ţ-o fi plăcerea
- Şi sporeşte cât mai multe cui o vrea să te asculte.
- Nu trebuia să-mi scrii mie vorbe cu iconomie, că fiecare cap n-are c-al dumitale de mare, să judece cele scrise, că sunt după cum zici zise, ci pe şleau le înţelege, fără să le mai deslege.
- Dar cântecul dumitale, fiindcă cere parale, și eu iar, deocamdată, ț-oi cântă ceva drept plată.
- Ce spui? Să-mi cânţi cântece pe plată? Bani, că te-ncaier îndată!
[...]