Pescarul biet, ca tot prostul, în casă dacă intră, de câteva vorbe groase ca să-i zică se păstră, ș-îndată:
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Povestea vorbii - Anton Pann (1974).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:34:50 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Luând peştele feciorul ş-abia ducându-l de greu, merge după el în curtea unuia arhiereu
- Rămâii frumușel afară, că înăuntru intru eu
- Alte răutăţi nu face, nici nu dă cu bolovani, ci tot vorbeşte de peşte şi se ceartă, cere bani.
- Vai, sărmanul! Păcătosul... Unde e? Adu-l aici, și sluga mea ca să-l ţie să vie-n casă să-i zici.
- Pescarul biet, ca tot prostul, în casă dacă intră, de câteva vorbe groase ca să-i zică se păstră, ș-îndată:
- Părinte! hai mai curând de-mi daţi bani, că n-o să stau eu aicea să vă aştept zece ani!
- Cuviosul om crezuse că-n adevăr e nebun și chemând doi înşi îndată, iau cu silă, jos îl pun,
- Cere-n grab un molitfelnic şi începe a-i citi, iar pescarul striga tare peştele a i-l plăti.
- Pe care, neascultându-l, îl ţinură jos mereu, până-i citi o grămadă bătrânul arhiereu.
- Apoi afară scoţându-l, el iar bani cerând striga, iar slugile îi ziseră să tacă, că-l vor lega.
[...]