Ai fost atent la vocea mea? Câtă pasiune reală degajă ea, câtă căldură omenească... Am un suflet de copil.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Proștii sub clar de lună (1994).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:28:27 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Mamă-soacră, dacă Ortansa nu se întoarce, eu mă sinucid. Chiar în această locuință...
- Ce spuneți, o să se întoarcă?
- Tăceți? Mă lăsați singur cu această suferință îngrozitoare?
- Bustul meu... Șoldurile mele... Picioarele mele...
- A! Ortansa! Mă duc să-mi înec amarul în vin!
- Domnu' arhitect, dă-mi un coniac mic.
- Ai fost atent la vocea mea? Câtă pasiune reală degajă ea, câtă căldură omenească... Am un suflet de copil.
- Sunteți un mare șmecher... Iertați-mă, s-ar putea să fie o simplă presupunere.
- Vezi ce repede reacționez? Mi-ai spus că sunt șmecher. Gata, m-a și durut.
- Dacă vă mai uitați așa la mine, încep să cred că nu e o simplă presupunere.
- Durerea aparține clientului. Noi n-avem decât băutura.
(își drege vocea) Domnule, vă rog să nu emiteți încă judecăți definitive asupra mea.
[...]