Ei bine, nu te iubesc. Trebuie să ne despărțim. Tu ți-ai găsit fericirea în muncă, dar eu... eu sunt femeie, dragă...
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Proștii sub clar de lună (1994).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:20:32 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Ce e, Ortansa, s-a întâmplat ceva?
- Te rog să mă ierți și nu mă judeci prea aspru.
- Eu n-am nici o vină. Mă simt extrem de curată.
- Sunt altfel construită, de când eram mică detestam minciuna.
- Ei bine, nu te iubesc. Trebuie să ne despărțim. Tu ți-ai găsit fericirea în muncă, dar eu... eu sunt femeie, dragă...
- Sunt perfect de acord. Înaintăm formele de divorț.
- Ai și ajuns la latura strict administrativă? Nu-ți pare rău că totul s-a sfârșit?
- De ce nu te gândești puțin la situația grea în care te afli?
- Care-i situația? Te rog explică-mi.
- Cum? Mă despart de tine în mod definitiv... N-o să mai fiu soție... La revedere!
- Ce-o să spună lumea? Colegii tăi de birou? Maică-ta, femeie bătrână și suferindă?
[...]