Uite, chiar mă gândesc, părăsită la treizeci și doi de ani... Trebuie să-ți fie foarte greu.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Proștii sub clar de lună (1994).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:01:26 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Dragii mei părinți, ia luați-o trainic pe Ortansa lângă voi.
- Jur că ființa asta mă scoate din sărite. Hai, păstrați-o sănătoși!
- Gogule! Gogule, ce bine-mi pare că te-ai întors la cuibul tău conjugal!
- Nu m-am întors. Unde vezi tu că m-am întors?
- Gogule, simpla ta prezență mă tulbură. Când lipsești tu, mobila n-are viață...
- Ce spui tu, realmente, mă zguduie...
- Uite, chiar mă gândesc, părăsită la treizeci și doi de ani... Trebuie să-ți fie foarte greu.
- Nu te dau Ortansei! Te păstrez eu!
- Probabil, despărțirea de mine îți provoacă o anume stare de spirit.
- Eu ți-am iertat foarte multe, Gogule. Nu poți să spui că n-am închis ochii.
- Nu, Clementina. Te rog nu atinge fondul problemei că mă înfurii...
- Vrei să trec de la gingășie la dispreț?
- Voiam să-ți spun că ai fost singurul bărbat care a lăsat o urmă în viața mea.
[...]