Ce? Dar nu înțeleg... ce vrea să spună cu icrele și cu castraveții murați?
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Revizorul (1953).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:39:06 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Are mai degrabă părul castaniu.
- Și niște ochi pătrunzători, cumătră...! Strălucesc ca două scântei. Te bagă-n sperieți!
- Ia să vedem ce scrie-n bilețel... Da.
- Mă grăbesc să-ți spun, suflețelule, că am trecut prin clipe grele.
- Dar pronia cerească s-a îndurat...
- Și pentru doi castraveți murați, o jumătate de porție de icre, 25 de copeici...
- Ce? Dar nu înțeleg... ce vrea să spună cu icrele și cu castraveții murați?
- A, în grabă, Anton Antonovici a scris pe-o hârtie pe care era nu știu ce socoteală de la han.
- Dar pronia cerească s-a îndurat de noi... până la urmă și totul o să se termine cu bine.
[...]