Ai vrut să te omori pentru mine. Ai spus-o atunci Ei, bine, nu era adevărat. Cum nu era adevărat? Nu era adevărat... nu pentru tine.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Să îmbrăcăm pe cei goi (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:32:39 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Ersilia... Dvs? Pe cine chemați? Nu vedeți cine sunt? Cum sunt?
- Văd că te-ai schimbat... dar ai rămas Ersilia mea. Ersilia mea! Vei redeveni Ersilia mea.
- Nu m-atingeți! Nu m-atingeți... Lăsați-mă
- Ah, nu-i adevărat! Nu-i adevărat!
- Ai vrut să te omori pentru mine. Ai spus-o atunci Ei, bine, nu era adevărat. Cum nu era adevărat? Nu era adevărat... nu pentru tine.
- Nici măcar nu te-am căutat, am mințit! Ai mințit? Da!
- Am căutat un motiv, am dat o ultimă explicație care în acel moment era adevărată, dar acum nu mai e
- Spre nenorocirea mea, trăiesc încă! Sunt încă vie!
- Spre nenorocirea ta? Dar asta este o fericire! Ba nu! Mulțumesc, frumoasă fericire!
- Ați vrea să mă condamnați să fiți aceea pe care am vrut s-o ucid! Nu... nu, s-a sfârșit cu ea!
- Lăsați-o în pace pe ființa aceea cu explicația pe care a dat-o atunci
[...]