Și nu mai voiam să fiu nimic
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Să îmbrăcăm pe cei goi (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:11:29 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Da, da, cobor în stradă să aflu amănunte
- Pe-o stradă ca asta, atât de prăpădită, de...
- Strada... Ce oroare! Dar și ce școală pentru cine scrie!
- În stradă mi-am văzut viața cu senzația că nu mai exist, că era un vis
- Cu toate lucrurile acelea din jurul meu
- Cu rarii trecători din grădina aceea din sud, cu pomii, băncile...
- Și nu mai voiam să fiu nimic
- Asta, vezi, asta nu e adevărat. Cum nu-i adevărat?
- Pe care l-ai creat în mine în mod inconștient povestindu-ți viața
- Când m-au ridicat din parc... da, și pe urmă la spital
- Iartă-mă, cum spui că nu mai voiai să fii nimic?
- De vreme ce deveneai obiectul de compasiune al tuturor cetățenilor zguduiți de întâmplarea ta?
[...]