Eu sunt Palestrion, sclavul lui. Și vreau acuma să vă spui cum am ajuns slugă la dânsul. Când mă gândesc, m-apucă plânsul...
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Soldatul fanfaron.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:02:20 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Voi, ce-ascultați această comedie, ce-i scrisă de vreo 2000 de ani, primiți salutul nostru!
- Și urarea s-o auziți cu bine pân' la capăt.
- Și-acum, vă rog să m-ascultați, subiectul piesei să-l aflați.
- Subiectul piesei nu e greu, e vorba de stăpânul meu.
- Îl cheamă Pyrgopolynice și-n tot Efesul altul nu-i mai mincinos și mai hai-hui!
- Eu sunt Palestrion, sclavul lui. Și vreau acuma să vă spui cum am ajuns slugă la dânsul. Când mă gândesc, m-apucă plânsul...
- Ce bun stăpân avui odată! Un om cu mintea luminată, prea bunul nostru Pleucid...
- Eram, în vremea aceea, la Athena.
- Stăpânul meu iubea pe-atunci o fată, pe Philocomasia cea frumoasă.
- Și ea-l iubea pe dânsul și urma femeia lui să fie, însă soarta le pizmuia, se vede, fericirea.
- Stăpânul meu a fost trimis ca sol la Naupacta, și mi-a scris curând, logodnica să i-o aduc pe mare.
[...]