- Nu se pavează niciodată?
- Ba da. Poate... la anul...
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Steaua fără nume (1965).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:24:58 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Patimă mare, dom' Profesor. Patimă mare!
- Ce întuneric! Nu e lumină electrică?
- Nu. Abia la toamnă, când o fi gata uzina.
- Nu mai pot. Sunt zdrobită. Mi-am rănit picioarele. Câte pietre! Câți bolovani!
- De fapt, în centru, strada e pavată, dar aici pe la noi...
- Nu se pavează niciodată? -Ba da. Poate... la anul...
- Ghinionul meu! Am venit cu un an prea devreme.
- Ce întuneric! Ce străzi! M-am lovit de toți copacii, de toate gardurile.
- Îmi pare rău, doamnă. Îmi pare foarte rău. Pe aici.
- O clipă să găsesc chibriturile.
- Nu vrea să se aprindă. Umezeală mare... În sfârșit s-a aprins.
[...]