- Totdeauna, oricâți bani am avut, oricâte rochii, oricâte bijuterii, totdeauna am simțit că-mi lipsește ceva, nu știam bine ce.
- Ursa Mare probabil.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Steaua fără nume (1965).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:02:13 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ăsta-i cel mai drăguț lucru pe care mi l-ai spus de când te cunosc.
- Da. Sunt nebună. Pot fi și eu nebună.
- Astă noapte am făcut o descoperire. Noi nu suntem fericiți.
- Noi doi?
- Noi și toată lumea noastră. Ducem o viață tristă, stupidă.
- Mie nu mi-a plăcut niciodată. Martor îmi ești chiar tu.
- Totdeauna, oricâți bani am avut, oricâte rochii, oricâte bijuterii, totdeauna am simțit că-mi lipsește ceva, nu știam bine ce. -Ursa Mare probabil.
- Azi totul se luminează pentru mine. Uite, casa asta, florile astea.
- Florile astea? Îți plac ție? Zarzavaturile astea?
- Sunt minunate. Nu-ți dau voie să te atingi de ele.
- Cum? Când nota la florar se ridică în fiecare săptămână la zeci de mii de lei și nu ești mulțumită.
- Când Violetele de Parma aduse cu avionul în Decembrie, nu sunt pentru tine destul de delicate?
[...]