A răpit-o... așa cum se răpește o fată de pension: întâlniri sub clar de lună, sărutări furate pe la colțuri... și câte și mai câte!
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Suflete moarte.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:09:51 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nevinovata noastră domnișoară...
- O fandosită, o prefăcută... ai văzut la bal ce de cârmâz avea pe față?
- N-ai dreptate... am stat chiar lângă ea, era albă ca varul.
- Pot să jur că te înșeli. Trebuie să fii complet lipsit de gust ca să-ți placă dra asta.
- Ce antipatic este! Să se îndrăgostească tocmai de aia!
- Dar unde-a dus-o pe fiica guvernatorului?
- Acasă la părinți. Biata maică-sa de două zile se chinuie s-o facă să recunoască.
- Eu, totuși, nu-nțeleg: atunci, cum a răpit-o?
- A răpit-o... așa cum se răpește o fată de pension: întâlniri sub clar de lună, sărutări furate pe la colțuri... și câte și mai câte!
- Totul s-ar fi petrecut altfel, dar guvernatorul n-a vrut să-și dea consimțământul. Ce om fără inimă!
- A fost nevoit! A primit o scrisoare de la nevasta lui Cicikov... Ei, o femeie disperată, părăsită...
- Așa! Deci, Don Juanul ăsta era și-nsurat!
- Ma chere, cum v-ați înșelat în privința lui! Nu v-am spus? Am fost singura care l-a intuit...
[...]