Îl lăsam să umble la Moscova, îmi aducea de fiecare dată câte 500 de ruble. Știa să facă negoț, pe cinste!
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Suflete moarte.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:41:26 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Uite, căruțașul Miheev... făcea numai trăsuri cu arcuri solide, mai ceva ca la Moscova!
- Dar dulgherul Probka? Pun capul că nu-i găsești pereche.
- Și ce putere avea! Era înalt de trei stânjeni și doi coți, domnule.
- Dar cărămidarul Milușkin? Aoleu, ce mai sobe făcea!
- Dar cizmarul Teliatnikov? Aoliu!
- Dar Sorotkin? Ăsta făcea cât toți împreună!
- Îl lăsam să umble la Moscova, îmi aducea de fiecare dată câte 500 de ruble. Știa să facă negoț, pe cinste!
- Da, bine, asta-i adevărat, sunt morți, dar mai găsești astăzi oameni ca ei?
- Oricum, cei vii există, pe când ceilalți nu mai sunt decât nălucire.
- Nu, nu... năluciri? Păi, să-l fi văzut pe Miheev, era puternic în umeri cât un cal.
[...]