Atunci, mai e încă în birou. Nu credeți că ar trebui să mergem să vedem?
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Tapaj nocturn.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:02:00 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu, eu nu pretind nimic, mi s-a părut!
- Tata trebuia să lucreze în noaptea asta până foarte târziu. Și-a chemat și secretara.
- Exact, a venit pe la ora zece. Am auzit și claxonul motoretei ei când a sunat s-anunțe c-a sosit.
- E trecut de două, totuși tata trebuie să se fi culcat, nu?
- În orice caz, nu în camera lui...
- Îl aud întotdeauna când trece pe coridor, din cauza piciorului pe care îl târăște.
- Atunci, mai e încă în birou. Nu credeți că ar trebui să mergem să vedem?
- Nu, mulțumesc foarte mult. Prima dată când am încercat, mi-a azvârlit bastonul în cap.
- Nu cumva ești bolnav de te plimbi în cămașă de noapte al ora asta?
- Uite-o și pe Gertrude. Și dumneata ai auzit țipând?
- Și mai îmi vii și cu picioarele goale pe parchetul pe care tocmai l-am dat cu ceară.
- Marie te întreabă dacă ai auzit și dumneata strigând.
- Iartă-mă, dar eu nu sunt cea care lustruiește parchetul. Puțin îmi pasă dacă asta te enervează.
[...]