Te iubesc! Te iubesc de douăzeci și cinci de ani. Și te urăsc de vreo cincisprezece.
Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Tapaj nocturn.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:33:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Trebuie să am o mutră... De altfel, și dumneata ai dormit prost.
- La vârsta noastră, începe să se vadă.
- Dar cred că trebuie să pricep că te-ai hotărât să fi grosolan.
- O cafea?
- Făcută de Estelle? Nu mulțumesc, m-ai mai păcălit odată.
- Nu vreau nimic. Ești aici, ajunge ca să fiu fericit.
- Ești într-adevăr prietenul meu?
- Te iubesc! Te iubesc de douăzeci și cinci de ani. Și te urăsc de vreo cincisprezece.
- Și cum reușești? Cum pot și eu. Mă gândesc la dumneata.
- Te aștept, te pândesc, fac pe prostul satului.
- Clipele mele de luciditate le petrec dându-mi picioare-n fund.
- Și ăsta e un fel de a mă gândi la dumneata, e de râs, nu?
- Și pe deasupra mai vrei să-ți fiu și prieten. Dumitale nu ți-e teamă de ridicol?
[...]