- Ce e? Ce? Cine e? -Eu sunt, tăticule.
- Ce cauți?
- Creionul, tăticule.
- Care... care creion?
- Creionul meu.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Temă pentru acasă.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:00:48.846 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Bine, mămico, dar aici l-am lăsat.
- Taci din gură. Dacă l-ai lăsat aici, trebuie să fie aici.
- Da, dar nu e! Nu e și nu e! -Șșt, taci!
- Stai puțin. Uite, adineauri tăticul a făcut niște socoteli.
- Ia caută-l lângă divan. Dar încet, te rog, încet, fără zgomot.- Da, da... ia să văd eu...
- Șșt! Șșt! Taci din gură! Ce te-a apucat?
- Ia uită-te! Doarme cu creionul în mână! Și-l ține strâns!
- Încearcă să i-l scoți, dar ușurel. Ușurel de tot, să nu-l trezești.
- Ce e? Ce? Cine e? -Eu sunt, tăticule. -Ce cauți? -Creionul, tăticule. -Care... care creion? -Creionul meu.
- Și pentru asta mă trezești? Ce vrei să-ți caut eu creionul? Hai dragă, lasă-mă în pace.
- Nu poate omul să se odihnească un pic după masă...
- Ce tot boscorodești acolo? Nu vezi, ai adormit cu creionul ei în mână. Dă-i creionul că-i trebuie.
- Care radio? Care radio! Ce, avem o sută, de nu știi pe care?
- Ce, ai uitat că al nostru e stricat? Se aude de la vecini.
- Mămico!
- Șșt! Taci din gură! Taci din gură odată! Lasă-l pe tăticul să doarmă.
[...]
