Te rog să mă crezi, nu mai dorm, nu mai am poftă de mâncare... sunt nervos, umblu prin cameră ca un leu turbat.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Trofeul zăpezii la umor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:56:15 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ah, da... v-am mai zărit de câteva ori pe scări.
- Știți, eu vă admir foarte mult. O fată atât de tânără și atât de frumoasă...
- Vai, dar... sunteți foarte drăguț.
- Am încercat de mai multe ori să vă vorbesc, dar n-am îndrăznit deși, să știți, nu sunt un timid, nu.
- Dar acum n-am mai putut să îndur. Asta e. Din cauza dumitale mi-am pierdut liniștea.
- Te rog să mă crezi, nu mai dorm, nu mai am poftă de mâncare... sunt nervos, umblu prin cameră ca un leu turbat.
- Adevărat? Nici nu știu ce să fac... Până acum nu mi-a vorbit nimeni atât de...
- Nu... deloc, deloc. Nu știam că vă preocupă chiar atât de mult persoanele din jurul dv.
- Știți, păreați atât de retras, atât de în afara acestor lucruri...
- Săracul! Dar e foarte simplu... De ce nu urcați sus să vorbiți cu tata?
[...]