- Sunt surprins...
- Pentru că nu ne cunoașteți. Fiindcă dv., oamenii de bibliotecă, ne priviți pe noi, gazetarii, cu dispreț.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Ultima oră (1953).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:45:57 in versiunea Disc vinil a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cunoaște? E informată de... întreaga chestiune?
- Perfect informată. Pune poate prea multă pasiune, prea mult interes personal...
- Atunci înțeleg de ce adineauri ținea să scape de mine.
- Domnule profesor, colaborarea dv. la Deșteptarea este pentru mine și gazeta mea o mare cinste.
- Colaborare? Bine, dar e un accident.
- Sunt surprins... -Pentru că nu ne cunoașteți. Fiindcă dv., oamenii de bibliotecă, ne priviți pe noi, gazetarii, cu dispreț.
- În loc să veniți între noi pentru ca împreună să ridicăm nivelul preocupărilor publice...
- Ce pot spune eu marelui public?
- Marele public e însetat să vă cunoască, să vă audă, să vă urmeze.
- A fost ambiția mea să vă prezint acestui public și-am reușit.
- Cum? Vreți să spuneți că articolul meu nu printr-o întâmplare, nu printr-o confuzie...?
- Să fim serioși... O gazetă ca a mea nu trăiește din confuzii și întâmplări.
[...]