Vai de ea. Vai de ea. De ea.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Umor la căsuța poștală.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:26:49.050 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Plecând la munte, la mare, să treci pe stop nu-i admis sau să privești la soare, da, da, interzis.
- Prioritatea e lege, privește în dreapta ta. Mașina nu înțelege, vai de ea...
- Ah, viteza! Ce zici, Mișule? Te simți mulțumit că trăiești?
- Mulțumit? Mai curând, mirat!
- De ai mașină, fii atent la toate. În mers de zi și chiar în mers de noapte.
- Rezerva bine umflată, cu cric și o cheie de roți, direcția adresată, da, da, la pivoți.
- Aceasta este metoda de mers pe ploaie, pe nea, de n-o respecți, nu e bine.
- Vai de ea. Vai de ea. De ea.
- Ia ascultă, Georgescule, de ce ai lipsit trei zile de la serviciu?
- Da, păi să vedeți, am avut un accident de mașină.
- Serios?
- Da!
- Interesant... Și cum ai stat în pom trei zile? Ai răbdat de foame?
- A, nu, că mi-aducea de mâncare nevastă-mea cu sufertașul.
- De ce conduceți cu viteză atât de mare? Viteza mare? Eu? Da, dv., aveați 120 la oră.
- La oră? Glumiți! Eu abia dacă m-am urcat la volan de vreo 20 de minute.
- Și toate se schimbă - și om, și mașină, ce-i nou dimineața e vechi pe la cină.
[...]