Și mie mi-a murit nevasta când i-a venit ceasul, slavă Domnului. Mă rog. Am fost amărât și am plâns o lună încheiată. Și la sfârșitul lunii am zis: Ei, gata, destul. Ți-ajunge. Nu-i vorbă, că nici nu merita s-o jelesc ca pe Lazăr, sărăcuța de ea.
Fragment audio de 18 secunde din piesa de teatru radiofonic Ursul de Anton Cehov.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:01:56.232 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- El a intrat în pământ. Eu am să mă îngrop de vie între patru ziduri. Am murit amândoi.
- Ei, poftim. Auzi, dumneata, ce vorbe pot să iasă din gură.
- Bine, Nikolai Mihailovici a murit.
- Nu mai e nimic de făcut. Așa a vrut Dumnezeu.
- Trebuie să ții seama și de dumneata. Nu poți să-l jelești și să umbli în doliu o mie de ani.
- Și mie mi-a murit nevasta când i-a venit ceasul, slavă Domnului. Mă rog. Am fost amărât și am plâns o lună încheiată. Și la sfârșitul lunii am zis: Ei, gata, destul. Ți-ajunge. Nu-i vorbă, că nici nu merita s-o jelesc ca pe Lazăr, sărăcuța de ea.
- Dar să te bocești o viață întreagă...?
- Ți-ai uitat toți vecinii. Nu te mai duci pe la nimeni.
- Iar nouă nu ne mai intră nimeni în casă, că nu primim pe nimeni...
- Trăim, iartă-mă că-ți o spun, ca niște cucuvele. Nu mai vedem lumina soarelui.
- Livreaua de gală mi-au ros-o șoarecii.
- Și dacă n-am trăi între oameni de lume, hai să zic. Dar gubernia e plină de cavaleri.
[...]
