Zâmbiți, vă rog... Nu chiar așa.
Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Zâmbete la munte și la mare.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:00:51 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- După ce că n-ai mai găsit bilete la oficiul de voiaj, îți mai arde să râzi.
- Vezi acolo sus, pe stânca aia? Ce animal o fi ăla care stă așa trist?
- Un râs.
- Nu! Nu vă așezați pe banca aceasta!
- Să vedeți ce-o să zâmbiți când o să vedeți c-a fost proaspăt vopsită.
- Zâmbiți, vă rog... Nu chiar așa.
- Așa, zâmbiți acum... Un pic mai la dreapta. Nu, nu... că nu se vede vârful muntelui.
- Dacă vreți, puțin mai înapoi, că nu se vede calea ferată.
- Nu, veniți mai încoace să se vadă și cabana.
- Nu, așa, nu. Nu, că nu se vede telefericul. Mai înapoi, vă rog.
[...]