De când am învățat să cânt la santouri, când sunt la ananghie, cânt și mă simt mai ușor.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Zorba Grecul (2005).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:45 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dumnezeule! Am simțit că mi se taie răsuflarea. Trei zile la rând n-am putut să bag nimic în gură.
- Dar ce-i cu tine? m-a-ntrebat taică-miu într-o seară. Vreau să cânt și eu la santouri.
- Mă, nu ți-e rușine? Ce ești tu, țigan, lăutar?
- Vreau să cânt la santouri! i-am zis eu.
- Iacă, ăsta, uite-l aici, ăsta de colea.
- De când am învățat să cânt la santouri, când sunt la ananghie, cânt și mă simt mai ușor.
- Ești... adică, ai fost însurat?
- Îhm... sunt bărbat. Adică, orb. Și-am căzut și eu în capcană, ca tot omul.
- M-am însurat, am călcat cu stângul, am clădit o casă, am avut copii... belele.
- Noroc de santouri, uite-l, fie binecuvântat!
- Cântai, acasă, ca să mai alungi necazurile?
- O, dragul meu, se vede că nu cânți la niciun instrument. Ce vorbă-i asta?
[...]