Dar n-o lua și tu seamă, dragă. De altfel, te rog să mă crezi că nici n-o cunosc pe femeia asta. Nici nu vreau s-o cunosc.
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Spune-mi cum zâmbești ca să-ți spun cine ești.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:30:18 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Poftim? Nu știu, în ce sens? Nu cumva sunteți...?
- Nu dragă, nu. Irina glumește. Lucrează la noi la contabilitate.
- De ce, dragule? De ce s-o înșelăm pe biata ta soție? De ce nu vrei să-i spunem adevărul?
- Care adevăr? Ce adevăr, tovarășa Irina?
- Nu te mai chinui, Vasile. Înțeleg foarte bine. Ți-a spus 'dragule'. Ce e de neînțeles aici?
- Dar n-o lua și tu seamă, dragă. De altfel, te rog să mă crezi că nici n-o cunosc pe femeia asta. Nici nu vreau s-o cunosc.
- Eu doar pe tine te iubesc, numai pe tine Mioara.
- Vasile dragă, dar te cred. Nu știu ce crezi tu, dar nu e cazul să te sperii.
- Izabela e colega mea. A glumit.
- Hai, dragă, să trecem dincolo, să-l lăsăm pe el. La revedere.
- Fir-ar să fie de primăvară! Mă jur să nu mai stau niciodată în balcon cu ochii închiși... Niciodată!
[...]
