Asta e ciudățenia. O citesc în fiecare zi și nu o țin minte niciodată. Și doar e poezia mea. E opera vieții mele.
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Consacrarea.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:05:53 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Dar cuvintele, mamă. Cuvintele. Cum sunt cuvintele?
- Nu mai știu. E mult de atunci.
- Va să zică, începea așa: Ram... Nu, nu, nu. Începea.
- Cum începea? Stai, stai, stai, stai puțin. Începea... Nu mai țin minte. Ce absurd.
- Nu-mi vine în minte decât ram pam pam și pa ram pam pam
- E în jurnal, acolo. În fiecare zi o citești.
- Asta e ciudățenia. O citesc în fiecare zi și nu o țin minte niciodată. Și doar e poezia mea. E opera vieții mele.
- 45 de ani am așteptat și nimeni n-a scris un cuvânt despre poezia asta.
- Dă-mi caietul, mamă. Dă-mi caietul.
- Începe așa. Stai, nu mă întrerupe!
- Imposibil să-mi amintesc. Imposibil.
- Mamă!
[...]
