Cică la o întreprindere a sosit un inginer stagiar, un oltean pe care îl chema Făniță Damatale.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Bancnota de un milion de glume.

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:42:21 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Cu mine se poartă de parc-aș fi coborât dintr-o farfurie zburătoare, deși nimeni nu știe dacă OZN-iștii ăia știu de glumă.

- S-ar putea ca râsul să fie un atribut terestru. Deși în unele cazuri am dubii.

- Sunt și pe pământ destui oameni fără acel simț al umorului.

- Le fluturi bancnota asta pe la nas și valoarea ei nu-i impresionează nici cât i-ar impresiona o pisică de culoarea verde sau un cal albastru.

- Nu credeți? Un moment. O să vă dați seama ce muncă zadarnică și inegală trebuie să duci cu asemenea oameni foarte buni și binevoitori de altfel.

- Salut. Auzi, am aflat o anecdotă extraordinară. Foc de amuzantă! Stai să ți-o spun și ție...

- Cică la o întreprindere a sosit un inginer stagiar, un oltean pe care îl chema Făniță Damatale.

- Mai era acolo și-un șef pe care-l chema Dulie și era cam... limitat. Mă-nțelegi?

- Ei, bine, într-o zi stagiarul face o treabă nemaipomenită, o chestie, o inovație și șeful încântat îl cheamă și-l întreabă: 'Cum îți zice, tinere?' Făniță.

- Da' cum ți-e numele? Damatale.

- Al meu e Dulie. Da' matale? Damatale.

- Al meu e așa: Du-li-e! Da' matale? Damatale.

- Și-așa au ținut-o vreo două ore, auzi?

[...]

Cele mai bune replici din film

Sufletul meu dorește puțin umor. Mai vechi sau mai nou.

Trăiască civilizația telefonică.

Niciodată lumea n-o să vrea să-i ierte pe cei care n-au greșit niciodată.

Eu și meseria mi-am ales-o tocmai ca să, cum să vă explic, ca să șterg cât mai multe lacrimi. Serios? Da. Da' ce meserie aveți? Vânzător de batiste.

Păi de ce-a venit dacă nu-l durea nimic? O măsea. Ultima. Ruptă. Aoleu! Și...? E bine, i-a scos-o. Deci a scăpat! Da, sunt și care scapă.

Citat aleatoriu