Și totuși, domnișoară, destinul rămâne crud cu mine.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Cafeneaua cea mică.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:50:12 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Ai dreptate. Sunt osândit să fiu nenorocit toată viața.

- Destinul îmi trimite bogăție, sute și sute de mii de franci, care nu-mi fac nicio plăcere.

- Mă pune-n relații cu persoane foarte sus-puse, care mă plictisesc, și după asta destinul îmi spune, cu tonul lui răutăcios: De ce te plângi?

- Dar acest destin știe foarte bine că singura femeie care-ar fi o adevărată fericire nu e făcută pentru mine.

- Domnișoară, te rog, te implor, spune-mi o dată pentru totdeauna că mă disprețuiești.

- Cum aș putea spune un lucru așa de neadevărat?

- Și totuși, domnișoară, destinul rămâne crud cu mine.

- Sunt 15 zile de când, în toate nopțile, de la 12 și jumătate-n sus, caut să-nfrunt destinul, să mă ridic deasupra situației mele nenorocite și nu mă-ncântă deloc, crede-mă.

- Eu vreau să rămân unde sunt.

- Liniștește-te, cred că voi lămuri cât se poate de neîntârziat unele lucruri...

- E foarte greu... cu toate că aș părăsi cu inima sfâșiată cafeneaua asta, totuși, ce bine mi-ar părea ca tatăl dumitale să poată să mă dea afară.

- Și de ce atâta bucurie pentru un fapt care nu e-n sine atât de vesel?

- În cazul ăsta, mi-aș spune: Haide, dă-i drumul, dă foc corăbiei, toată lumea pe punte, fă să fii dat afară, dar cel puțin dă-ți drumul, spune-i tot ce ai pe inimă!

[...]

Cele mai bune replici din film

În ce privește cafeaua, vă torn foarte puțină, pentru că e zeamă de tutun și e foarte dăunătoare sănătății.

V-am dat un pahar mare de coniac, pentru că ne costă foarte ieftin, fiindcă e fabricat cu spirt de lemne și cu pingele de cizmă.

Aseară am mâncat prea repede. -Repede și mult.

În ce-l privește pe el, mă gândesc numai la un lucru: că l-am lăsat singur în pivniță. Să fi văzut cum îi străluceau ochii, când se uita la butoaie...

Eu împing devotamentul pân-acolo, că nu mănânc la mine-acasă nimic, numai ca să pot mânca prin restaurante cu dumneata. -Se cam vede, da...

Citat aleatoriu