Poate c-așa o fi, dar persoana despre care-i vorba, desigur, distinsă, învățată, nu bănuiește că chelnerul ăsta nu e chiar așa de prost, are tot felul de gânduri, de dorințe, de ambiții.
Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Cafeneaua cea mică.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:51:27 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Numai că, vedeți, asta e soarta mea, nu mă pot scăpa de taina care mă înăbușă.
- Nu, nu e bine. Nu trebuie să gândești astfel.
- Poate c-așa o fi, dar persoana despre care-i vorba, desigur, distinsă, învățată, nu bănuiește că chelnerul ăsta nu e chiar așa de prost, are tot felul de gânduri, de dorințe, de ambiții.
- Dar mi se pare c-au trecut cele cinci minute. Și vine și domnul Philibert...
- Papa, unde ești? Vino, te rog. Am să-ți spun ceva foarte grav. Vino mai aproape...
- N-am înțeles niciodată de ce băiatul ăsta nu poate să plece de la noi.
- Ă... e prea lung ca să-ți spun.
- Trebuie să plece numaidecât!
- Eu am o învoială cu el, dacă pleacă, trebuie să-mi plătească o sumă mare. Am făcut un contract.
[...]
