Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa cu două intrări.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:31:53 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Cu toate că îmi face o deosebită plăcere să vorbesc cu dv, poate că nu v-aș fi chemat astăzi, dacă n-aș fi avut să vă fac o mică mustrare.
- O mustrare?
- Față de dv? Nu-mi aduc aminte, doamnă.
- Dar, dacă am făcut, fără voia mea, o greșeală, vă rog, vă implor să-mi spuneți despre ce este vorba? Pentru ca, pe viitor, să nu mai repet, din neștiință, aceeași greșeală.
- Este adevărat că astăzi ați început să spuneți cuiva povestea întâlnirilor noastre?
- Da... și desigur că ați fi depănat tot firul întâmplărilor, dacă o tânără slujitoare n-ar fi intrat chiar la mijlocul povestirii.
- Nu tăgăduiesc nimic. Și nici nu-ncerc să mă scuz, doamnă.
- Dar, de vreme ce o femeie știe atâtea despre mine, care sunt un străin pe aceste meleaguri...
- De vreme ce se ferește de un cavaler, care mi-este prieten, de vreme ce are-n casa acestui prieten o slujitoare care-mi urmărește discuțiile...
- De vreme ce știți toate acestea, îngăduiți-mi să vă mărturisesc că am o bănuială. Cred că e de prisos să spun mai mult.
- Și lucrul cel mai cuminte ce-mi rămâne de făcut e să plec.
- Căci, înaintea simțămintelor pe care vi le port, nu pot uita că don Felix mi-a făcut cinstea să-mi acorde prietenia lui.
- Înțeleg... amănuntele pe care le cunosc v-au făcut să bănuiți c-aș fi iubita lui don Felix.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu