Nu pot să mai rabd tirania asta maternă, mă-ntorc la City, unde mi se acordă toată considerația și respectul cuvenit.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa inimilor sfărâmate.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:04:11 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- O bună parte din părul meu e absolut natural, în afară de culoare.

- Știți ce? O să-ncep să mă dezgolesc și eu.

- Ce-i asta, te dezbraci?

- Rușine? Dar ce, în casa asta mai există rușine? Hai să ne dezbrăcăm cu toții în pielea goală!

- Cred că e, totuși, inutil să contractăm un guturai, fie el fizic sau moral. Te rog să rămâi îmbrăcat.

- Fac ce-mi place, nu ce-mi spui dumneata. Ce sunt eu, copil, sau om mare?

- Nu pot să mai rabd tirania asta maternă, mă-ntorc la City, unde mi se acordă toată considerația și respectul cuvenit.

- Gândește-te bine, domnule, dacă mai poți să găsești în altă parte ceva mai bun. Acesta este lucrul esențial, nu-i așa?

- Bine, fie... facă-se voia voastră, numai să mă lăsați odată-n pace.

- O să rămân aici, uite, o să mă-nsor și cu domnișoara Ellie, o să fac orice, numai să am liniște. Acum sunteți mulțumiți?

- Nu. În adâncul sufletului meu n-am avut niciodată intenția serioasă să mă mărit cu dumneata.

- Cum? Nu cumva vrei să-mi dai cu piciorul, după ce m-am purtat atât de elegant?

- Eu nu m-aș grăbi atâta, domnișoară. Poți oricând să-i dai cu piciorul domnului Mangan, în ultimul moment.

[...]

Cele mai bune replici din film

Am impresia că nimic nu-i adevărat pe lume, afară de tata și de Shakespeare.

Și am o nevastă pe undeva, prin Jamaica, o negresă, dacă nu cumva o fi murit.

Odată am stat pe punte 18 ceasuri, în mijlocul taifunului. Viața de-aici e mai agitată, ce-i drept, dar tot rezist.

Viața e atât de scumpă, încât nu poți să-ți permiți luxul de a inventa mijloace pentru salvarea oamenilor.

Noaptea aduce pace celui bătrân și speranță celui tânăr.

Citat aleatoriu