Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa inimilor sfărâmate.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:06:08 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu, nu s-a-ntâmplat nimic, dar e absolut imposibil să adormi când auzi o conversație atât de interesantă și când noaptea e atât de frumoasă.
- Am simțit nevoia să urc și să stau cu voi.
- Despre ce vorbeați?
- De exemplu Mangan, ca om de afaceri, a încercat să se dezbrace și a eșuat în chip lamentabil, rușinos...
- Dumneata, ca idealist, ai reușit în chip strălucitor.
- Iar începeți? Când am intrat în casa asta trăsnită, v-ați bătut joc toți de mine, deși am fost un om cumsecade, și aici, ca și în City.
- Da, casa asta trăsnită... în care simți o stranie fericire, casa asta în agonie, casa asta fără temelii... eu aș numi-o casa inimilor sfărâmate.
- E-ngrozitor să te gândești cum ați putut să stați în casa asta atâția ani. Am fugit de-aici când eram tânără, dar m-a atras înapoi.
- Vrea să-mi zdrobească și mie inima. Dar nu va reuși, m-am rupt de ea și de voi. Am făcut o prostie, când m-am întors.
- M-am simțit sentimentală, gândindu-mă la papa, la Hesiona și la locurile de pe vremuri. Simțeam cum mă cheamă.
- Tu ai fost aceea care n-ai avut nevoie de noi, atunci când ne-ai părăsit. Oare asta nu putea să zdrobească inima tatălui tău?
- Te-ai smuls singură din rădăcini, iar pământul s-a vindecat, a făcut să răsară plante noi și te-a uitat.
- Ei, cu ce drept te-ntorci aici, să vâri iar cuțitul în rănile vechi?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu