Contextul replicii
[...]
- E-ngrozitor să te gândești cum ați putut să stați în casa asta atâția ani. Am fugit de-aici când eram tânără, dar m-a atras înapoi.
- Vrea să-mi zdrobească și mie inima. Dar nu va reuși, m-am rupt de ea și de voi. Am făcut o prostie, când m-am întors.
- M-am simțit sentimentală, gândindu-mă la papa, la Hesiona și la locurile de pe vremuri. Simțeam cum mă cheamă.
- Tu ai fost aceea care n-ai avut nevoie de noi, atunci când ne-ai părăsit. Oare asta nu putea să zdrobească inima tatălui tău?
- Te-ai smuls singură din rădăcini, iar pământul s-a vindecat, a făcut să răsară plante noi și te-a uitat.
- Ei, cu ce drept te-ntorci aici, să vâri iar cuțitul în rănile vechi?
- La-nceput te-am simțit cu totul străină, dar acum am impresia că n-ai lipsit niciodată.
- Casa asta poate să fie casa inimilor sfărâmate, pentru dumneata, domnișoară, și pentru acest domn din City, care poate să aibă atât de puțină stăpânire de sine.
- Pentru mine, nu, pentru mine nu e decât o vilă foarte prost organizată, destul de neîngrijită și fără grajduri.
- Casa dumitale nu e casa inimilor sfărâmate, nu-i așa, lady Utterwood?
- Și totuși, oricât i-ar fi casa de liniștită, sfărâmă și ea inimi.
- Bietul, nefericitul de Randall, cu flautul lui, urlă când îi sfărâmă inima din el, la fel cum urlă Mangan când i-o sfărâmă nevasta mea pe a lui.
- Poate că nu ești deștept, domnule, dar ai reușit în viață.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu