Dar avea o manie: cadourile. Nu putea să vie cu mâna goală.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Ce știa satul (1979).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:23:59 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Venea, când nu erai tu.

- Și de unde romanul ăsta a la Werther?

- De la conferințe. L-am auzit vorbind despre problema fericirii, a fost înălțător.

- A simțit imediat că-l privesc altfel decât ceilalți și mi-a surâs ușor, așa, drăguț. Un surâs care era o chemare...

- Și ochii lui îmi spuneau că mă cunosc și mă doresc...

- Ah, dacă nu era imprudent...

- Dar avea o manie: cadourile. Nu putea să vie cu mâna goală.

- A făcut împrumuturi în condiții urâte și l-au mutat.

- L-au condus profesorii la gară, căci îl iubeau toți foarte mult...

- Eu eram ascunsă în mulțime... El le făcea bezele tuturor, cu ochii la mine... Am prins din zbor sărutările lui, aruncate-n mulțime. Le-am simțit pe buzele mele care ardeau...

- Despre tine vorbești, dragă?

- Avea un suflet bun. El, să fi fost în locul tău, m-ar fi iertat.

- Bine, dragă, dacă te-ar fi iertat el, te iert și eu.

[...]

Cele mai bune replici din film

Scumpii mei prieteni! La ce mi-ar fi spus adevărul? Unii mâncau la masa mea, alții jucau cărți, alții trăiau cu femeia mea... Unora le găzduiam vițiurile, altora le dam femeia legitimă. La ce mi-ar fi spus adevărul?

Da. Simt o nevoie grozavă de a fi prietenul tuturor. Destul au fost alții prietenii mei. Am să mănânc la masa altora, să joc poker în casa altuia, să curtez nevasta altuia, să fiu prietenul.

Femeile au ajuns astăzi ca aeroplanele: cele mai apreciate sunt cele mai ușoare și toate cad o dată, de jos ori mai de sus.

Dacă mai ești și funcționar, fericirea e dublă: însurătoarea te-ngrașă și biroul te conservă.

Straniu... Spuneai mai adineauri că, după divorț, devenim doi străini. Mie mi se pare că opt ani am fost străini și că abia acum, după divorț, începem să ne cunoaștem și să ne stimăm.

Citat aleatoriu