Na-i decât să-i întrebi calul... bunătatea lui nu-i ceva într-adins pentru mine. E-n firea lui.

1
2
3
4
5

[ 1 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Cezar și Cleopatra.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:02:56 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Cine sunt aceia pe care noi îi iubim? Numai cei pe care nu-i urâm. Toți oamenii ne sunt străini și dușmani, în afară de aceia pe care-i iubim.

- În cazul lui Cezar, lucrurile stau altfel. El nu urăște pe nimeni, se-mprietenește cu toată lumea, așa cum te-mprietenești și cu copii, și cu câinii.

- Bunătatea lui față de mine mă minunează, nimeni, nici mama, nici tata, nici doica mea n-a avut vreodată atâta grijă de mine și nici nu și-au spus gândurile atât de liber.

- Cleopatra, oare nu-i tocmai aceasta dragostea?

- Dragoste? Nu... Tot așa s-ar purta și cu prima fată ce-ar întâlni-o-n calea lui îndărăt spre Roma.

- Întreabă-l pe sclavul său, Britanus. A fost așa de bun și cu el...

- Na-i decât să-i întrebi calul... bunătatea lui nu-i ceva într-adins pentru mine. E-n firea lui.

- Dar cum poți fi sigură că nu te iubește așa cum un bărbat ar iubi o femeie?

- Sunt sigură, pentru că nu izbutesc să-l fac gelos. Am încercat...

- Poate c-ar fi trebuit să te-ntrebi atunci dacă tu îl iubești.

- Poate cineva iubi un zeu? Și-n afară de asta, iubesc pe un alt roman. Unul pe care l-am văzut cu mult înaintea lui Cezar.

- Nu-i zeu, ci un bărbat, care poate iubi și urî, care-ar putea să mă facă să sufăr și să-l fac să sufere.

- Știe Cezar de toate astea?

[...]

Cele mai bune replici din film

În lumea aceasta măruntă, locul meu este tot atât de sus ca și al tău în acest mare deșert.

Cel care nu a sperat niciodată nu poate cunoaște disperarea.

Cine sunt aceia pe care noi îi iubim? Numai cei pe care nu-i urâm. Toți oamenii ne sunt străini și dușmani, în afară de aceia pe care-i iubim.

Ce-ar putea să-mi mai arate Roma din ceea ce n-am văzut încă? Fiecare an la Roma e la fel cu celălalt. Cu singura deosebire că eu îmbătrânesc, în timp ce lumea, pe Via Appia, are mereu aceeași vârstă.

Să lăsăm Roma îndărătul nostru... Această Romă ce-a ajuns la măreție numai pentru a arăta cum măreția nimicește națiuni ai căror oameni nu mai sunt mari...

Citat aleatoriu